Zboara zilele, nu trec, cu viteza lui decembrie! N-am mai apucat sa astern pe blog introspectiile vietii mele de mama fericita, dar recuperez, nu-i nicio problema:)))

8-Zambet

Am zambit atat de mult in ultimii 11 ani incat nu-i de mirare ca s-au inmultit puternic ridurile mele:) Dar ceea ce este minunat la acest capitol cu Iris este ca am invatat sa zambesc cu inima. La fiecare bucurie de-a ei, fiecare progres si zambet, inima mea a schitat si ea un zambet. Si, privind in jur, unde-s atatea fete posomorate din pacate, va zic cu incredere, nu-i putin lucru.

9-Rabdare

Sunt de felul meu un om de actiune, iar in tinerete:), m-as fi putut caracteriza si ca o fire impulsiva. Am invatat alaturi de puiul meu de om sa am rabdare. Aceasta calitate este ca un muschi, necesita antrenament. Imi placea sa vad un tablou din puzzle, dar n-aveam rabdare nici sa intreb cate piese sunt. Am invatat alaturi de ea sa potrivesc piesele, sa ma bucur de ele. Rabdare sa citesc o poveste de 100 de ori, sa invelesc un copil agitat, sa scada febra, sa treaca plansul, sa vina somnul…sa fiu!

10- Somn

N-am fost niciodata genul de persoana care se trezea la pranz, sau dormea 12 ore, dar somnul era un element important al vietii mele. Primii ani de viata ai puiului de om au venit la pachet cu o privare masiva de somn si m-au cam destabilizat. Dar cel mai fain a fost primul an de scoala al ei, cand venea atat de obosita de la ore+Afterschool, incat se culca de la 20.30, fara nicio lamentare. Dupa ani in care am leganat, povestit, dragalit, rugat puternic sa adoarma, venise si vremea somnului. Al ei si-al meu:)

11- Rutina

Unei persoane curioase si dornice de aventura ca mine, i-a fost destul de greu sa se adapteze rutinei unui bebelus. Nu ma deranja programul in sine, caci sunt de felul meu organizata, dar ma aducea la disperare repetitivitatea actiunilor: alaptat, schimbat, culcat, plimbat, si… de la capat. Mi se parea ca timpul deodata s-a oprit si eu sunt prinsa intr-o bucla in care nimic interesant nu se intampla. Totusi, am sesizat rapid cat de importanta era pentru ea aceasta rutina, cat de mult ii placea si ii dadea siguranta. SI-atunci m-am adaptat.

12- Cantec

Veleitati de cantareata am avut in copilarie, cand suspinam dupa Madalina Manole si-al ei par de foc, dar atatea vocalize si exercitii de cantat nu am facut nicicand ca in perioada de adormire a noului membru din familie. De la repertoriul romanesc, traditional sau modern, pana la international, am bifat de toate, doar doar sa patrunda in lumea viselor mai usor:)

13- Culoare

Imi place culoare din natura, de pe haine, accesorii, dar cel mai mult din viata. Oamenii dau culoare si celor mai mohorate zile, cu energia si incantarea lor. Puiul acesta de om, frumos la exterior, dar mai ales la interior, mi-a adus un curcubeu de fericire in fiecare zi petrecuta alaturi. N-am ajuns inca la nicio cursa de alergat unde la final te scalzi in culoare, dar am avut o multime de zile in care fix asa m-am simtit datorita ei.

14- Flori

Ne-am chinuit, si-aici ma refer la mine si mama mea, ani de zile sa avem si noi flori in casa. Nu reuseam, oricat ne straduiam. Mamaie ne daruia perioadic cate un ghiveci c-un pui de floare din cele crescute de ea, iar noi reuseam cu usurinta sa-l ofilim, inundam, orice numai bine nu-i era. De cand o am pe Iris, cea mai frumoasa floare a vietii mele, avem flori in ghiveci in mod constant. La ea in camera este cuibul orhideelor, eu sunt cu violetele de Parma, craciunite si-alte cele. Nu stiu ce-a facut, dar relatia mea cu aceste minunatii s-a schimbat complet.

„Fie ca pacea lui Hristos să domnească în inimile voastre, la care ați fost chemați într-un singur trup. Și fiți recunoscători!” (Col 3:15)

Image by Freepik