Am trecut rapid in cea de-a doua decada a lui decembrie, fericiti si muciosi, de la mic la mare. Desigur, nimeni nu vrea sa astepte sarbatorile virusat, insa din pacate, se mai intampla.
Cum in ultima vreme am fost in perioada „nu vleau la gadinita”, rauri de lacrimi s-au varsat, ca atare si accesoriile de rigoare (mucii) ne-au insotit la tot pasul. Insa acum am contactat amandoua un virus, fiecare din alta familie, intrucat avem simptome diferite.
Aseara, amandoua pe canapea, ea, plina de tandrete, se napusteste spre mine:
-Vleau sa te pup. Ca sotul (adica direct pe gura)!
-Nu, iubito, ai virusi. Si eu altii, nu facem schimb!
-Dal vleau.
-Nu se poate. Mie nu-mi plac virusii tai.
-Sunt buni. Au gust de poltocala.
M-a bufnit rasul si ma gandeam cum ar fi sa facem o campanie de promovat virusi, dat fiind actualul context in care se interzicea publicitatea dedicata medicamentelor:). Puiul meu ar fi un bun endorser, nu?
Sanatate tuturor!
sursa foto: nature.com
Categorii:Colectivitate, Puiul filosof