Azi dimineata mi-am dat seama ca incepe toamna, desi vremea de-afara si soarele cald erau cat pe ce sa ma insele, sa ma faca sa cred ca inca-i vara. Asa incat, repede, si fara niciun alt gand in minte, mi-am propus sa incui vara in sufletul meu si sa nu-i mai dau drumul.

Vara aceasta, de care nu vreau sa ma despart sub niciun chip, a fost o vara minunata: am fost plecati in fiecare weekend, am avut 3 vacante, ne-am bucurat de timp in 3 alaturi de un pui mare, a fost totul foarte… colorat. Sigur, acesta-i cuvantul:) Oameni faini, rasete, locuri noi, soare si ploi mult asteptate, seninatate.

Desi este foarte extenuanta relatia noastra, caci negociem la orice pas, avem pretentii si idei de copil mare, cu limitari de copil prescolar, mi-am dat seama ca am crescut, cu totii. Suntem mai intelepti, mai docili, la fel de tineri si impulsivi uneori, cu o pofta tot mai nestavilita de cunoastere, rasfatati, fericiti si mai ales binecuvantati.

Avem in continuare multe lucruri de invatat unii de la altii, multe zambete de oferit si iubire de primit, asa incat astept cu nerabdare primul septembrie de vara!