Am citit azi in toata presa si social media ca este ziua fericirii. Este recent intrata in memoria colectiva ca si data, insa este de o eternitate ravnita de oameni. Cu totii ne dorim sa fim fericiti, insa foarte putini dintre noi stam si meditam serios asupra acestei stari si asupra lucrurilor, persoanelor, faptelor care ne produc aceasta stare.

Avem taskuri, ne organizam, zeci de liste si teluri, planificari, multa munca si un ritm alert pe care viata ni-l impune. Si totusi, stand si privind in jur, analizand cele simtite, contempland evenimentele deja traite, mi s-a intamplat deseori sa realizez ca am nevoie de foarte putine lucruri ca sa ma simt implinita. Am nevoie insa continuu si arzator de iubire, de apreciere, de afectiune. De tihna de a ma bucura de toate binecuvantarile traite, de toti oamenii faini din viata mea, de inzestrarile primite de la divinitate.

Aseara, in timp ce atmosfera de concentrare si chipul grav al proaspatului scolar din dotare scria cuvinte cu litera B si propozitii formate din ele, am inteles ca imaginatia si jocul ne pot face intotdeauna viata mai colorata. Plina de elan, mandra de ea, cea mica imi citeste cele 10 cuvinte scrise care incep cu litera B (bec, bloc, blond, bani, bob samd) si apoi o propozitie in care toate cuvintele incep cu litera B.

-Uite, mami, o propozitie doar cu B. Belle bea bors.

Am crezut ca lesin de ras. Mi-l si imaginam pe Walt Disney desenand-o pe Belle (din celebrul desen Frumoasa si bestia) cum bea borsul proaspat din putina:)) Belle este eroina ei favorita, inteleg acest lucru, insa bors nu am mai avut de ceva vreme in casa, nu stiu cum de i-a venit ideea.

Dupa portia zdravana de ras mi-am dat seama ca aceasta este fericirea. Sa respir bucuria lucrurilor simple, sa vad frumusetea din jurul meu, sa infloresc sub imbratisarile celor dragi, sa rad, cu sufletul plin de recunostinta.

sursa foto: http://www.freepik.com