bonjour,

Luna mai s-a scurs cu repeziciune si se pare ca ni s-a aratat vara, in toata splendoarea ei, dat fiind faptul ca ieri au fost 30 °C. De 1 iunie anul acesta a fost liber intrucat au fost Rusaliile, asadar ne-am decis sa ne luam o minivacanta, de joi pana luni.

Am fost plecati noi, alaturi de inca 20 de oameni frumosi si calzi si de copiii lor, la Alba Iulia. Am avut placerea sa gasesc o alta Romanie, frumoasa si curata, cu oameni blanzi, fara graba caracteristica noua, dobrogenilor sau bucurestenilor:), curti fara garduri si frica de talhari, am inspirat istorie si am cules soc proaspat din padure.

Cetatea Alba Carolina a fost de curand exemplar reconditionata, iar turismul acolo se pare ca a gasit cheia spre succes. Cand intri in cetate ai senzatia ca esti in alta tara, civilizata, organizata si apreciata. Cetatea a fost construită între anii 1715-1738 în contextul instaurării stăpânirii habsburgice în Transilvania, iar  astazi ni se prezinta restaurata in toata splendoarea. Am facut  traseul celor trei fortificatii ce prezinta vestigiile a trei fortarete, construite in epoci diferite, pe aceeasi culme: Castrul Roman (106 d.Ch.), Cetatea Medievală (sec. XVI-XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII).

Datorita faptului ca era sambata am avut placerea de a asista la ceremonialul schimbului de gardă, un spectacol unic, ce ne-a purtat in epoci fascinante, demult apuse.

Am fost intr-una din zile la Salina de la Turda, foarte frumos amenajata si cu extrem de multe beneficii pentru sanatate. Am fost destul de des la salina, la cea din Slanic, dar, nu am avut pana acum ocazia sa ne plimbam cu barca intr-una. Asadar, acum am experimentat si acest lucru. Cea mica si-a dorit mult, si, desi sotul meu nu stie nici sa inoate, nici nu mai vaslise in viata lui:), ne-am incumetat totusi in aceasta aventura. A meritat deplin fiecare secunda de adrenalina din barca si ne-am simtit inca o data minunat impreuna:).

Intr-o alta zi am facut o drumetie pe dealurile de langa Alba Iulia si a fost excelent. Am uitat se pare cat de frumos este sa faci drumetii, sa simti ca te las picioarele, dar atunci cand ajungi in varf ochii transmit sufletului fericire. Iris era cea mai mica dintre copii si pentru ea a fost extenuant traseul, insa per total, a fost super incantata. Isi luase la un moment dat un bat ( pe masura ei), ca alpinistii consacrati, si era foarte serioasa si determinata. A si plans, obosita fiind, cerut in brate, dar in suflet am ramas cu imaginea acestui oras frumos si cu amintirea mirosului de soc pe care-l inspiram la fiecare oprire. Urcand pe dealuri, din greu din cauza lipsei de antrenament, ma gandeam cat de putina miscare fac eu in cursul unei zi de munca si cat de mult ma relaxeaza psihic acest efort fizic. Am decis sa mergem mai des la munte, in drumetii.

Am vazut un pic si Clujul si Sibiul, orase foarte frumoase, oameni relaxati, istorie si influenta saseasca, alta Romanie, mai vesela si civilizata.

O saptamana frumoasa sa avem, fiecare pe la casele lui!

ps: informatii suplimentare despre atractiile vizitate gasiti aici:

http://turism.apulum.ro/

http://salinaturda.eu/