Weekendul ce a trecut a fost unul scurt (caci eu am avut sambata un training foarte captivant), insa trait si simtit la maxim. Prichindica si-a petrecut ziua de sambata alaturi de tatal ei, au avut activitati diverse si s-a manifestat diferit in raport cu el, ei doi singuri. Cand am ajuns acasa (pe unde trecuse taifunul:)), nu am vrut sa pierd nicio clipa, asa incat am mers afara si am plecat in parcul de la Opera. Acolo pentru prima oara a socializat foarte mult, singura, cu alti copii. Am auzit-o spunand, urcandu-se intr-o masinuta/joc, la locul de joaca:

• Pe mine ma cheama Iis (nu poate inca sa-si pronunte numele complet). Pe tine?

Fetita cea mai mare i-a raspuns, ceilalati doi companioni au ignorant-o, asa cum facea si ea pana mai alaltaieri. Am urmarit-o de la distanta amandoi, mandri si incantati de noua etapa in care isi doreste foarte mult socializarea cu alti copii. Ceea ce este de-a dreptul imbucurator este ca si stie ce si cum sa zica.

Ziua de duminica am demarat-o cu un tur de piata de unde ne-am umplut cosul cu merinde delicioase, apoi am pornit in parcul de la Palatul Mogosoaia. Ne place mult locul, iar la ora la care am ajuns noi acolo (10.30)  nu era nici aglomerat, asadar am vrut sa ne plimbam agale.

Am luat-o prin padurice si am inventat un nou joc: cursa energiei. Alergam de la un capac la altul, il atingeam, iar din cand in cand ne opream (la cei mai falnici) sa ne “incarcam” cu energie. Evident toata joaca era o competitie intre noi doua, leoaice ambitioase ce suntem:). I-am explicat cat de mult ne iubesc pe noi copacii, cum ne dau ei oxigen si muulta umbra, cum toata aceasta vibratie buna o simtim de la ei. Poposeam cand si cand pe o banca sa mai modelam un pic la plastilina vesela, ce ne-a insotit intreaga zi:)

Am ras mult, am mancat cirese proaspete, covrigi si croissante, am admirat palatul si ne-am intors franti, pregatiti de o portie mare de somn, din acela dulce, de amiaza.

Mult verde pentru energie va doresc!