Off, mi-e asa de ciuda cand fac pauze de scris…si nu orice fel de pauze. O pauza prilejuita de vreun concediu sau nu stiu ce drumetie, e fantastica. Dar cand pauza a fost din cauze medicale ma intristez de tot.

Dupa o noua celebrarea a preaiubitului nostru pui, de data aceasta la bunica de pe linie materna, cu tort, prieteni, neamuri si alte zeci de cadouri, dupa o zi de rasfat in care a inotat ca pestele in piscina alaturi de papusa ei Maia, care inoata, primita-n dar de la bunica, s-a dezlantuit focul. La 1 noaptea avea 39,6, scadea foarte greu, apoi crestea, 2 ore de impachetari si un novocalmin mai tarziu si eram ok, 37,6. Insa dupa inca o noapte de febra a doua zi au aparut punctulete de puroi pe amigdale. Diagnostic: amigdalita pultacee. Dupa inca doua zile frisoanele mi-au cotropit corpul, febra m-a asediat si amigdalele mele au capatat dimensiunile unor mandarine. Asadar, multe doze de antibiotic mai tarziu, impachetari cu duiumul, antitermice si cartofi rasi cu spirt, legati sub gat, va spun: sa nu va doriti, nici sa nu va imaginati cat de neplacut este sa ai febra 39 cand afara sunt tot 39.

Multa sanatate!