Jumatate de luna din septembrie a trecut, iar anul acesta a avut un alt sens: am inceput scoala. Puiul nostru a incheiat prima saptamana din clasa pregatitoare si la finalul ei am realizat cateva aspecte:
Pentru pui:
- adaptarea a fost lina, fara plansete, fara lamentari;
- in fiecare dimineata se trezeste foarte vesela, abia asteapta sa mearga la scoala;
- clasa pregatitoare nu are note, nici teme, deci va fi interesanta si stimulanta pentru ea, insa nu obositoare;
- are multi colegi noi, la scoala, dar si la afterschool, cu toate acestea nu a cerut in nicio zi din nou la gradinita.
Pentru mine:
- in prima zi am plans, m-am emotionat cand am lasat-o la scoala, si cand am luat-o;
- in fiecare seara cand aranjez uniforma mi se pune un nod in gat;
- logistic, a devenit mai usor totul, caci scoala si after-ul se afla in proximitate;
- ma incanta entuziasmul ei din fiecare dimineata.
Si-a luat totul foarte in serios: isi ascute singura creioanele, isi pregateste manualele, face singura dus, este incantata si absorbita de tot ceea ce invata, se citeste concentrarea pe fata ei de cum intram in clasa.
Inca nu pot accepta realitatea, faptul ca Iris a intrat la scoala mi se pare ireal. Ma gandesc zilnic cate a reusit sa asimileze si cate noi subiecte vor fi, incepand de acum, interesante. Cladim o noua etapa, cea de scolar. Clasa pregatitoare este o noutate pentru amandoua (pe vremea mea nu exista clasa pregatitoare, se facea la gradinita grupa pregatitoare pentru scoala), insa cu siguranta faptul ca suntem impreuna va face lucrurile mult mai usoare.
sursa foto: freepik.com
Categorii:Colectivitate