Vara aceasta, in vacanta, mi-am dorit sa experimentez cat mai multe obiceiuri, traditii sau bucate alese ale fiecarei tari pe care le-am vizitat. M-am gandit ca as putea sa „gust” din felul lor de a fi cu ajutorul papilelor mele gustative, dornice de aventura:) Chiar inainte de a pleca in concediu am mancat un papricas de pui reusit, care mi-a starnit interesul (in urma cu cativa ani fusesem la un restaurant cu specific unguresc unde nu agreasem acest fel cu mancare, in vreme ce acum mi s-a parut delicios).

Aventura a inceput in Bratislava. Dupa o promenada la castel, continuata pe stradutele din cetrul vechi, am gasit un restaurant cu mancaruri traditionale unde mi-a fost pofta de papricas, iar cea mica a vrut sa incerce traditionala supa de usturoi servita in paine. Dupa ce ne-au adus preparatele, cand sa se apuce de mancat, puiul nostru da drumul raului de lacrimi, suspinand si spunand:

-Nu pot mesteca, ma dor dintii!!!

Plecasem cu ambii dinti centrali superiori in usoara leganare, mai mult dreptul decat stangul, insa pana in acel moment nu avusese probleme. Analizam situatia si ne dam seama ca trebuie scos incisivul central de pe partea dreapta. Se duc la baie (ea si tatal) si se intorc nemaipomenit de incantati si mandri de ei. Cea mica schimbase deja 4 dinti de lapte de pe maxilarul inferior, insa intotdeauna i-am scos la dentist (pe de-o parte avea incredere in doamna doctor, o lasa sa umble in gurita fara teama, pe de alta parte nici dintii ei nu se clatinau puternic, in vreme ce definitivii ieseau cu putere, pe unde apucau:)). Acum reusise, cu ajutorul tatalui ei, desigur, sa isi scoata dintele si era foarte incantata de acest progres.

Dupa ce mi-au trecut emotiile, am savurat papricasul comandat si mi s-a parut delicios. Erau atat de echilibrate aromele, incat nici portia nu mai parea mare:)

A doua intalnire cu binecunoscutul papricas a avut loc in Austria intr-o localitate foarte draguta, Ebensee. Dupa ce ne-am petrecut ziua in natura, facand trasee si admirand frumusetile alpine, ni s-a facut o foame teribila. Asa incat am poposit la un restaurant local, Gasthof Auerhahn, unde am mancat exceptional, mancare austriaca reinterpretata de un chef portughez:) Business-ul era de familie, el din Austria, ea din Portugalia, parintii lor si copiii, de-acum mari, toti implicati. Papricasul a fost un pic mai greoi, insa aromele erau puternice, intense si usor sarate, mergeau de minune cu o bere rece. Din nou, cea mica a dorit ceva traditional, asadar am luat…snitel. Va pot spune sincer ca este in topul snitelelor gustate de mine vreodata.

Intr-una din zilele petrecute in Austria, de data aceasta la Viena, cea mica si-a scos singura, in baie, cel de-al doilea incisiv superior care se misca atat de rau, incat nici sa vorbeasca nu mai putea:). Fara sa planga sau sa se lamenteze, sigura pe ea, si-a extras dintele. Ma gandeam in timp ce o laudam intens, pe rand, cu totii, cat de fireasca parea aceasta activitate in vremea noastra. Nu mi-am extras la dentist niciun dinte, nici eu, dar nici ceilalti copii din generatia mea. Aveai 2 variante: il legai cu ata si inchideai usa, saaau, iti faceai curaj si ti-l smulgeai (eu intotdeauna alegeam a doua varianta). Totusi, pentru ea, copil al secolului XXI, experienta i-a crescut increderea in ea, in faptul ca se poate descurca si in situatii mai delicate. Puiul s-a întors cu 2 dinți noi, în curs de creștere și cu 2 orașe pe care cu siguranță nu le va uita tocmai datorita acestor întâmplări.

Stiu, m-am lungit rau cu articolul, insa nu pot sa nu povestesc si despre papricasul la el acasa, in Budapesta. Aici am decis sa inchei experimentul culinar cu acest fel de mancare si bine am facut. Varianta lui autentica nu s-a pliat atat de bine pe gusturile mele culinare. Sosul era usor gretos pentru gustul meu, iar servirea cu smantana nu este chiar in topul preferintelor mele.

Ceea ce am realizat insa la finalul acestui experiment a fost faptul ca servirea, muzica si atmosfera care insotesc preparatul condimenteaza cel mai bine masa servita. Desi ca si gust mi-a placut cel mai mult papricasul din Bratislava, ca si amintire va ramane in top papricasul austriac in interpretare portugheza. Muzica din surdina, amabilitatea gazdelor, aromele ce pluteau in aer, toate se contopeau intr-un moment de neuitat.

Weekend aromat va doresc!